Suntem săracii Europei, cu cele mai mici pensii şi salarii! Nu avem autostrăzi şi consumăm puţine alimente de bază în comparaţie cu ţările occidentale. Ca o încununare a acestor capitole ruşinoase pentru România, vine o şi o statistică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care arată că suntem beţivanii lumii!
Suntem vai de mama noastră de săraci, dar ne place să tragem la măsea la greu! O nouă statistică a OMS pe 2011 ne clasează printre cei mai mari consumatori de alcool din lume. Aşadar, nu întâmplător, la aproape fiecare colţ de stradă din România, se găseşte câte-o cârciumă, unde, de la ora 5.00 dimineaţa, muncitorii toarnă în ei cele mai ordinare băuturi!
Consumul pe an de alcool pur depăşeşte în ţara noastră 12,5 litri (aproximativ 25 de litri de vodcă) pe cap de locuitor, la fel ca în ţările din nordul continentului european şi cel asiatic, ca în Argentina, Australia şi Noua Zeelandă. La polul opus, se găsesc state din Africa şi din estul Mediteranei, unde consumul nu depăşeşte 2,5 litri de alcool pur.
«La cârciumă se socializează»
Consumul de alcool omoară în fiecare an peste 2,5 milioane de oameni, avertizează OMS, iar 60 de boli sunt direct legate de acest viciu. Totodată, 4% din decesele la nivel mondial au drept cauză consumul excesiv de alcool, iar cei mai afectaţi de acest fenomen sunt bărbaţii între 15 şi 59 de ani.
“Fenomenul nu ar trebui să ne uimească deloc. Suntem o ţară săracă, iar alcoolul este cel mai la îndemână antidepresiv. Aşa că, pentru mulţi români, e mai uşor să se afunde în acest viciu. Haosul din societatea românească se reflectă asupra interiorului fiecărui individ. Mulţi dintre alcoolici nu găsesc în ei resurse de a se lupta cu stresul, grijile sau cu disponibilizările. Pe de altă parte, prin statul la cârciumă, beţivii, adică în sine oameni marginalizaţi, socializează, iar asta poate da o dependenţă emoţională. Un alt factor important este modelul comportamental transmis din generaţie în generaţie, aşa cum se întâmplă în judeţe precum Botoşani, unde femeile consumă alcool cot la cot cu bărbaţii. În Timiş, se bea cumpătat dintotdeauna”, ne-a explicat psihologul Hanibal Dumitraşcu.
«La ţară, se cheamă poştaşul cu pensia direct la birt»
Le dă banii oamenilor, care, la rândul lor, îşi plătesc datoriile la bodegă. Pe de altă parte, românii consumă alcool făcut în casă, ţuică, rachiu sau vin, în funcţie de regiune, şi o mică parte a populaţiei, cea cu bani, bea alcool de calitate”, ne-a explicat Dragoş Frumosu (foto), preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară.
«Pe cuvânt de onoare, nu beau mai mult de 200 ml zilnic»
Chiar dacă pensiile au fost micşorate, salariile - tăiate şi ele, iar cu ajutorul social nu prea poţi răzbi, clientela cârciumilor din Suceava a rămas aproape la fel de numeroasă.
Încă de la primele ore ale dimineţii, oamenii încep să apară şi să comande de băut, ca să mai uite, probabil, de necazuri. Unul dintre ei este Traian Simioniuc (87 de ani) care venise, zilele trecute, să dea pe gât o duşcă la birtul de lângă casă.
“Fără mâncare mai rezist, dar fără doza zilnică de alcool, nici vorbă. Am consumat de când eram tânăr şi nu mi-a dăunat sănătăţii. Pe cuvânt, nu beau mai mult de 200 ml zilnic”, a mărturisit acesta.
Administratorul unei cârciumi, a spus că nu duce lipsă de clienţi toată ziua: “Se simte puţin criza, dar mai dau pe datorie şi oamenii plătesc la sfârşitul lunii."
În zonele viticole, unde se consumă vin, natalitatea este peste media naţională
În 23 septembrie 2007, Libertatea v-a prezentat un beneficiu al consumului moderat de vin, pornind de la un studiu al Institutului Naţional de Statistică, conform căruia românii care fac mulţi copii sunt din zonele viticole cu tradiţie (facsimil).
Din cifrele INS rezultă clar că numărul de copii dintr-o familie de români este influenţat direct de producţia de vin din zona în care aceasta locuieşte. Se ştie că vinul e considerat un puternic stimulent al vieţii sexuale, dar până acum nu s-a studiat legătura dintre acest aspect şi natalitate.
Iată că această relaţie există. Pentru România, statisticienii noştri au suprapus harta natalităţii peste harta celor mai productive podgorii şi au constatat că numărul de copii dintr-o familie este influenţat pozitiv în zonele viticole cu tradiţie şi negativ în zonele cu mai puţini struguri.
sursa:Libertatea
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu